Everything I ever wanted

[Isabella River]

In viziunea Isabellei, o zi rece de toamna nu putea aduce nimic bun. Viperina iesi din Pivnita si merse la ora de Ierbologie. Dimineata era rece si afara se zarea numai ceata alba si densa; se saturase de vremea asta si de diminetile in care trebuia sa se trezeasca singura. Si apoi, mai era sentimentul acela apasator ca era o alta zi in care trebuia sa stea, in mare parte, singura. La Hogwarts erau cam toti prietenii ei, dar lucrurile se mai schimbasera si oricum ar fi fost, ei ii trebuia doar o singura persoana ca sa fie fericita pe deplin. Si acea persoana nu era langa ea decat uneori si asta pentru scurte perioade de timp. Era adevarat ca prefera sa fie asa decat deloc, dar tot ura situatia.

Ofta si realiza ca se lasase din nou napadita de toate gandurile sale coplesitoare. Isi trecu o mana prin parul lung si brunet, in aceasta zi lasat pe spate; nu-i mai pasase atat de mult astazi incat sa-l mai impleteasca sau sa-l prinda sus intr-o coada. Unele suvite fluturau rebele si Viperina nu se mai sinchisi sa le aranjeze. Pelerina neagra si lunga, cu insemnele Viperinilor ii flutura in spate in timp ce mergea alert catre sala de clasa. Avea senzatia ca va fi o zi lunga.. Orele i se pareau din ce in ce mai lungi si minutele parca nu voiau sa se scurga.

Intr-un sfarsit, dupa prima ora, se decise ca i-ar face bine putin aer curat, desi era sigura ca nu va rezista prea mult din moment ce nu prea avea la inima frigul. Iesi in curtea interioara si simti aerul rece cum ii mangaie pielea alba; ii ingheta usor plamanii si ochii o intepara. Clipi des si cand se obisnui cu vremea de afara, i se paru mai bine, chiar acceptabil pentru o zi de noiembrie. Ofta puternic si vazu cum aburi albi se ridica spre cer; soarele stralucea palid, acoperit de nori si cerul era usor cenusiu.

Privi in jur lasandu-se purtata de ganduri. Elevi din anii mai mici erau in grupuri vorbind si glumind, dar Isa nu ii baga in seama. Continua sa se gandeasca la Matt si la cat de mult ii lipseste. Serviciul sau din Londra nu ii permitea sa o viziteze prea mult, dar nici Isabella nu mai avea decat putin pana sa se intoarca acolo. Doar ca timpul era dusmanul ei numarul unu si nu stia cum sau daca poate sa il invinga..