The Boulevard of Broken Dreams

[Veronique A. Dupont]

• Mergea rapid pentru ca noaptea nu avea sa fie blanda cu ele daca le gasea umbland ca nebunele pe strazi si zambi multumita cand o vazu pe vrajitoare ca o urmeaza.
  'Eu sunt Ronnie' se prezenta aceasta vorbind sacadat din cauza ca straduta pe care o luasera era foarte abrubta si trebuia sa urci mult pentru a-i ajunge la capat.
  Observa ca fata isi scoase bagheta si intelesese pe loc ca nu era doar o alta fata draguta, lipsita de creier si de principii morale. Zambi din nou si isi apasa aratatorul pe bagheta pentru a prinde curaj. Nu-i era neaparat frica, pentru ca putea sa se apere, dar ar fi putut intalni pe acea alee laturalnica oameni pe care nu-i dorea sa-i vada. Oameni pe care ii credea probabil morti.
  'Mai avem putin' o asigura aceasta uitand sa specifice pana unde mai aveau putin.