RECAPITULARE.

[Asaki Sayoko]

Şatena ridică mâna, nu tocmai hotărâtă, privind profesoara cu ochii ei ciocolatii, cu un aer de "Sper că nu mă omorâţi dacă greşesc." Nu ştia de ce se simţea aşa. În fine, atunci când i se păru că profesoara îi permite să se exprime, îşi drese vocea, urmând pe un ton plat:

-Se temeau de noi pentru că nu înţelegeau magia. Aşa sunt oamenii, se tem de ceea ce nu cunosc, opină.

Nu sesizase că, atunci când începuse să vorbească, ţâşnise în picioare. Acum se scurse înapoi pe scaun, din ce în ce mai convinsă că spusese prostii. Eh, asta era. Nu puteau să i se scadă puncte pentru divergenţe de opinie cu cadrul didactic, în necunoştinţă de cauză. Sau...?