Se uita surprinsa cand baiatul ii rosti numele. Simtea ca discutia devenise personala. Fusese pierduta minute la rand in propria sa minte, dar realitate o izbi puternic cand ii auzi vocea, pentru prima data, clara si raspicata.
Isi dadu capul pe spate pret de cateva secunde pentru a-si reveni si apoi se ridica in picioare. Mai erau mai putin de zece minute si trenul avea sa plece. Nu vroia sa-l piarda din neatentie. Dorea sa se aseze pe scaunul dinspre geam si sa citeasca una dintre cartile pe care le avea cu dansa. Dorea sa-si cumpere dulciuri si sa-si aminteasca cu placere de prima sa calatorie cu trenul in care impartise toate bunatatile cumparate cu Helena si cu Bell. Dorea sa uite pentru cateva ore de destinul sau amar si de trecutul sau mizerabil.
'Sufletul nu ti-l poate lua nimeni. Nu este al tau ca sa-l vinzi, el este parte din tine. Oricine iti va pretinde sufletul, indiferent de circumstante, trebuie sa-i refuzi cererea' zise ea visatoare apucandu-si cu o mana cufarul greu pe care il avea cu dansa.
my momma { raised } me a prophet
|
/
Reintoarcerea
