Mostenire de familie [remix...pardon, remake]

[Salathiel Donnerkrieg]

"Nu am mai ucis pe nimeni de atunci si tu stii bine asta ticalosule!" ii arunca furios baiatul.

Intr-adevar, Sal nu mai incercase sa ii convinga pe urmaritorii sai ca nu este un vrajitor intunecat prin uciderea Devoratorilor pe care acestea ii intalnea, chiar in fata celor care cautau sa ii prinda. Nu functionase niciodata, iar baiatului ii lasase un gust amar de fiecare data.

Auzind un suierat venind din partea vrajitoarei ce statea lipita aproape de spatele lui, apoi unul mai lung din partea unchiului sau, se intoarse brusc si indrepta bagheta spre Ronnie.
"Voi vorbiti intre voi!"
Isi scutura capul din cauza surprizei si continua:
"Faptul ca te-am gasit aici face parte tot din planul lui?" arata cu un gest spre celula.

'Hohoho copile, nu credeam sa se ajunga atat de departe' incepu din nou sa hohoteasca Wilfred, intinzand mana dincolo de gratii, destul cat sa il atinga usor. Sal se intoarse de data aceasta spre unchiul sau, tinand bagheta strans. Statea acum intre cei doi Devoratori, cu mana dreapta inspre Ronnie. Nu putea face multe vraji fara bagheta, dar cele pe care le putea ii ajungeau. Privi scurt spre Ronnie, asteptand un raspuns si rugandu-se ca intunericul ce ii impaienjenise deja de doua ori ochii sa nu se mai arate.