RECAPITULARE.

[Aylee L. Lovel]

Aylee nu zisese nimic cand intrase. Nu o facea din impolitete, dar asa era felul ei de a fi. Ca sa poata fi atenta la o ora trebuia sa nu o perturbe nimic inainte. Intrase in clasa nesalutand, doar dand din cap imperceptibil. Nu se miscase din banca ei de cand incepuse cursul saiu intrasera ceilalti elevi. Sora ei, normal, intarziase. Dar nu o deranja in mod deosebit. Aceasta se aseza langa ea, ba mai mult, daduse un raspuns destul de complex la prima intrebare a profesoarei. La fel si Nymeria, care daduse un raspun exact asa cum se asteptase de la ea. Totusi, dorea sa faca o completare la ce zisese aceasta. Ridica mana si in cepu sa vorbeasca cand profesoara daduse din cap in directia ei.
- Totusi, nu toti au fost arsi pe rug. De fapt, marea majoritatea acelor arsi au fost femei. Barbatii puteau trai bine mersi facand vraji. Iar asta nu tinea doar de necunoscutul de care se temeau oamenii de atunci ci si de gandurile idioate, ma scuzati, gresite ale Crestinatatii cum ca femeile sunt lucratura domnului. Daca erai barbat puteai sa iti areti fortele si lumea zicea ca esti un miracol al lui Dumnezeu. Fa acelasi lucru ca femeie si toata lumea te va considera lucratura diavololui. Dar da, raspunsul la intrebarea "De ce le era frica de noi?" este clar acela ca decat sa deschida ochii si na eccepte, mai bine incercau sa ne distruga.
Se aseza la locul ei si scrisese repede ceea ce zisese. Considera ca poti invata la fel de multe din raspunsurile elevilor ca din lectia in sine.