Blestemul lui Gregorovitch

[Bell Evans]

• Usa se inchise in urma ei cu un mic zgomot; privi oarecum dezorientata aglomeratia din magazin, cu o expresie indiferenta. Nu mai trecuse de mult pe acolo - daca statea sa se gandeasca, se implineau destul de multi ani. Ultima data cand avusese treaba pe Aleea Nocturn era prin anul VII, iar atunci nu se simtea prea confortabil printre atat de multi adepti ai Intunericului. Pufni usor, dandu-si ochii peste cap; de parca nu se stia care erau sustinatorii Magiei Negre si care nu erau. Devenea patetic din punctul ei de vedere si in ultima perioada nici nu-i mai baga in seama.
  
  Se apropie cu pasi marunti de tejgheaua la care statea un batran, dandu-si gluga pelerinei jos. Suvitele de par ii incadrara chipul alb, revarsandu-se in valuri bogate pe spate. Macar nu se udase - avand in vedere ca afara turna cu galeata. Se stramba la amintirea picaturilor reci care pareau sa o izbeasca din toate partile si ajunse in urmatoarele clipe in dreptul vrajitorului. Il privi cu oarecare interes cand acesta isi ridica incet capul din niste pergamente ingalbenite.
  
  "-Domnisoara Evans" spuse el, cu o urma de zambet ironic pe chip; nu erau tocmai cei mai buni prieteni.
  
  "-Actuala Isildur" il corecta tanara, in urmatoarele clipe; reusi sa-i stearga o parte din surasul imbecil cand pronunta numele, iar asta ii dadu o oarecare satisfactie. "Sunt aici pentru a va returna acest..pachet" continua Bells, scotand o cutie mica, safirie, din buzunarul robei. Il puse pe tejgheaua cenusie, impingandu-l pana in dreptul mainii lui. Simti pe cineva in spatele ei si se intoarse brusc, dand cu ochii de insemnele casei Viperinilor - iar asta nu o mira deloc.