Mostenire de familie [remix...pardon, remake]

[Salathiel Donnerkrieg]

Salathiel incheie scurta imbratisare bagandu-si bagheta in buzunar si prinzand pumnul tinerei care se inclestase mai inainte pe bagheta ei alba intr-al lui. Trecu apoi in fata ei, incercand sa ii ocupe cumva campul vizual. Nu dorea ca Ronnie sa mai fie atenta la ceva din celula aceea pana nu avea sa-i spuna ce se intamplase si ce dorea sa afle. De una singura era limpede ca nu reusea decat sa-si raneasca si mai mult sufletul.

"Cruciatus n-ar fi facut decat sa-ti aduca tie discomfort" spuse el. "Sunt obisnuit de mic cu blestemul acela. Antrenament pentru ca sa nu dezvalui secretele Devoratorilor in caz de capturare. Daca l-ai fi folosit te-as fi strans mai tare in brate doar." adauga amuzat.

O privi direct, incercand sa fie cat mai prietenos si convingator posibil.

"Spuneai ceva de corpuri mai inainte? Nu de altceva, dar sunt expert in corpuri."
Nu mintea. Pe vremea cand parintii lui traiau, el era insarcinat cu debarasarile sau cautarile de cadavre. Era singura slujba pe care putea sa o faca fara sa fie nevoit sa ucida oameni nevinovati.