A strange life

[Eliza G. Blest]

16.XI.11

"Death walks behind me " asa ma simt eu in momentul de fata .. again . As vrea sa se termine ziua aceasta , si sa vina noaptea in care sa dorm dusa si fara griji , asa cum ii place mamei sa ma vada . Dar stiu ca nu se va intampla asta . S-a terminat . Micuta fata , dragalasa , iubita mamei , a disparut odata cu aparitia unei fete triste , singuratice si de pe alta lume . De multe ori mi-a reamintit aceasta problema , si de mii de ori mi-am zis ca am sa ma schimb si ca am sa revin fata iubitoare si scumpa de pe vremuri . Dar nu am reusit niciodata sa ma transform . Imi este mult prea greu sa revad ce este fericirea , ce inseamna joaca , ce este linistea .

Acum , stau numai in neliniste , ingrijorata , visatoare , nebuna si neatenta . Mai ales ultima actiune care mi-a provocat astazi multa suferinta de care nimeni nu este constient . Nici macar persoanele ce se afla in jurul meu . De multe ori cand eram in faze proaste sau imi lasam lacrimile sa cada , toti sareau pe mine si imi puneau intrebari , apoi plecau de langa mine . Dar cand esti fericit , nici urma de persoanele in care candva ,aveai incredere . Unde s-au dus ? Cu treburile lor sau chiar .. nedorinta si cheful de a ma ajuta . Nimic nou .

Insa , acum ar fi trebuit sa fiu in al noulea cer , sa zambesc celor din jur , dar , cand ma vad in oglinda , nu ma mai recunosc . Ochii imi sunt rosii , lacrimile curg lent pe obraz , parul e lasat sa cada natang pe spate iar expresia fetei mele care ar fi ? .... S-ar sparge oglinda in cateva secunde , de ar avea viata . S-ar face in mii si mii de bucatele mici , cate una intrand in corpul meu si lasand o mica pata rosiatica din care sa curga lichidul intens pe piele . Ce frumos ar fi sa imi vad astfel infatisarea mea . Aidoma sufletului distrus de atata timp . Sunt surprinsa cum de mai rezista .

Si de acum ce fac ? Trupul si sufletul dor , sufera iar eu sunt pierduta in van , intr-un intuneric dens , din care sa nu mai scap . Totusi , as dori sa o fac . Sa nu imi mai vad trecutul in veci si sa zaresc soarele de la rasarit si niciodata sa nu mai apuna cat voi trai.Dar nu e posibil asa ceva . Nici macar ochisorii mari si stralucitori ai pisicii mele nu m-ar putea inveseli asa cum faceau candva .

Iar acum , privesc nostalgica lectiile de la istorie , incapabila sa invat ceva , stiind ca pentru a doua zi , am lucrare de control . Parca ma vad ca il pic si dezamagesc profa :-< . I wish to stay alone forever in a forest ! Nobody can disturb me there .

"Cars passing by - representing my life
I ain't old but I ain't young enough to cry like a baby
And I'm so scared but I won't tell you for fear you'll hate me more
Tough on the outside, tough on the outside - yeah, tough all over"