Mostenire de familie [remix...pardon, remake]

[Veronique A. Dupont]

• Continua sa mearga inapoi catre celula 666 tinandu-si aproape patronusul pentru a nu fi atacata de catre un dementor. Devoratorii incepusera sa aibe o realtie destul de proasta cu acele creaturi lipsite de suflet de la marea confurntare de la Hogwarts cand intunericul fusese invins.
  Isi sterse rapid gandul din minte pentru ca nu stia exact ce sa simta in legatura cu acel eveniment. Pe de-o parte era suparata din cauza ca devoratorii pierdusera, dar in acelasi timp stia ca Hogwartsul n-ar mai fi fost la fel sub comanda Lordului Intunericului.
  
  Cand ajunse in fata celulei observa ca mai multi dementori se stransesera in fata gratiilor de fier uitandu-se la ceea ce se ascundea dupa ele. Isi trimise unicornul in fata sa pentru ca sa-si faca loc, iar cele cateva umbre intunecate se imprastiara pe loc cand vazura lumina argintie.
  Merse in spatele animalului si intra precauta in celula. Il vazu pe viperin stand intr-un colt pe podea si se apropie de el. 'Scuze' sopti viperina realizand ca-l lasase singur si fara patronus printre toti acei dementori. Nu stia inca de ce unicornul o urmase, dat fiind ca atunci cand vrajitorii se aflau in forma animala nu puteau fi simtiti de catre gardienii inchisorii.
  'Trebuie sa plecam' zise Ronnie atingandu-i obrazul cu degtele sale osoase si lungi. Respira greu nestiind ce sa faca ca sa-l scoata din transa, dar fiind sigura in adancul sufletului sau ca vor reusi sa iasa vii si nevatamati din acel loc uitat de lume.