decimated dreams

[Veronique A. Dupont]

• Improvizeaza. Era un lucru usor de spus, dar greu de facut. Fata ramase impietrita in loc si astepta viitoare actiune a viperinilor. Cand acest spuse 'engorgio' si tinti catre candelabru intelesese ce vroia sa zica.
  Se uita la batranul profesor si vazu ca acesta statea nemiscat sub mormanul de fier in care se transformare candelabrul. Era acoperit de praf, iar suflu probabil si-l pierduse cu cateva secunde in urma. Zambi malitios si se intoarse catre Salathiel. Acum erau doar ei pe culoar si nu dorea sa mai atraga atentia altor elevi, dar mai ales a altor profesori.
  'Trebuie sa mergem' zise viperina, dar apoi vazu cantitatea de sange ce se scurgea din mana baiatului si realiza ca nu mai avea mult timp si ca trebuia sa actioneze pe loc. Nu era sigura ce sa faca asa ca se apropie incet de el si ii puse mana pe umarul stang avand grija sa nu apese prea tare. Lasa privirea in jos pentru a-i inspecta bratul si incepu sa spuna una dintre incantatile pe care le stia din timpul cand era sub infulenta blestemului. Rana se mai estompa, iar sangele nu mai curgea la fel de abundent, dar tot nu reusi sa stopeze hemoragia, ci doar sa-i diminueze din intensitate.
  'E tot ce stiu sa fac' spuse aceasta cerandu-si scuze din priviri.