Blestemul lui Gregorovitch

[Bell Evans]

• Chipul vrajitorului se distinse intr-un zambet teatral; tanara il privi indiferenta, incruntandu-se usor. Nu avea dispozitia necesara sa stea la taclale cu un fost profesor de la castel. Nici macar nu stiuse vreodata de ce fusese alungat - si nici nu o interesase. Fiecare cu problemele lui - iar ea nu era tocmai tipul de persoana care sa se ingrijeasca de toti ratatii, cum era si Lucas. Niciodata nu il considerase un profesor bun - fusese jalnic, atat la ore, cat si la comportament. Nu il respectase niciodata, iar Potiunile fusesera un adevarat calvar cu el.
  
  "-Ce vrei de fapt de la mine?" intreba Bell, cu o voce rece; pentru ca ea nu ar fi vrut decat sa se care de acolo - si asta cat mai repede. Astepta raspunsul lui si ramase putin indignata cand acesta intarzie sa apara.
  
  Lucas o masura din priviri, strangand bagheta si mai tare in mana. De ce se uita asa la ea? Si ce voia de la ea? Nu avea absolut nicio legatura cu el - in afara de faptul ca il antipatiza si ar fi vrut doar sa o lase in pace.
  
  "-Din cauza ta am fost dat afara de la Hogwarts" raspunse vrajitorul, oftand greu. Momentul de tristete ii trecu insa rapid, fiind luat de unul de nervozitate. "Si nu conteaza motivul, cert e ca ai fost adusa si tu in discutie. Bell Evans, eleva model - mi-ai distrus viata. Si acum e randul meu sa-ti intorc serviciul" continua Lucas, mijind ochii. Ridica bagheta deodata cu ea, dar tanara fu mai rapida si sopti Imperio! chiar inainte de blestemul lui.
  
  "-Vei spune tot ce stii despre copia Baghetei de Soc" ordona Bells, cu o voce de nepatruns.