decimated dreams

[Veronique A. Dupont]

• Privi in jur fiind putin speriata de amenintarea baiatul, dar fiind sigura ca un lucru atat de barbar nu i se putea intampla. Nu increderea sa prea mare in viperin o facea sa gandeasca asa, ci se baza intr-u totul pe propriile sale puteri.
  'Nu am de gand sa pierd timp explicandu-ti ce caut. Ti-am spus destule, oricum. Ai de gand sa te misti sau vrei sa ramai aici sa-ti pazesti prietenii?' intreba vrajitoarea putin iritata.
  Nu-i placea sa i se pun intrebari si ura sa trebuiasca sa dea socoteala cuiva. Nu era obisnuita sa fie vazuta ca o subalterna si nici n-avea de gand sa fie una. Nu trebuia sa dea socoteala nimanui pentru ca nu avea nevoie de nimeni care s-o ghideze.
  Incepu sa mearga usor in fata baiatului luand-o pe culoarul din stanga, drum pe care-l memorase cand se uitase ultima data la harta. Stia ca Salathiel era grav ranit si ca poate n-ar fi reusit sa se descurce pe cont propriu, dar daca aveau sa lucreze in echipa, ea trebuia sa aleaga jocul si sa nu fie chestionata in legatura cu nimic.