This is how I Appear

[Lucas Sasha Neitzke]

Era complet absurd sa vezi cum o fata se zbate atat pentru sora ei, pentru o membra a familiei ei..el unui nu si-a iubit niciodata parintii, ce sa mai spuna de frati si surori pe care nici nu i-a avut, deci daca ar fi spus ca o intelege pe Ronney atunci defapt nu o intelegea deloc. Nu intelegea cum poate fi iubirea, dorinta de a fi alaturi de cineva..el, care fusese in toti acesti ani langa toti indivizii din asa zisa familie, care a ajuns sa o urasca din toate punctele de vedere, care era aproape de ai ucide pe toti din simplul fapt ca ii erau plictisitori..el, nu o sa inteleaga niciodata cum e sa tii cu adevarat la cineva, cum e sa simti acel impuls de a apara pe cineva..de a te sacrifica pentru el. Avea o vaga impresie ca Ronney era gata pentru orice si nu avea sa o impiedice nimic, nu are sa renunte la sora ei indiferent daca aceasta e schimbata..pentru ca e normal sa fie altfel, de la ea trebuia el sa invete cum se traieste, cum sa-ti aprinzi in suflet acea pasiune de lupta. El insa, renuntase cu mult timp in urma cand a inceput sa se ascunda dupa cartile sale formand o bariera dintre propria persoana si lumea din jur.
Ii urmarea cu cea mai mare atentie pana si cea mai neinsemnata miscare pe care o facea de la directia ochilor ei pana la ridicarea si coborarea sacadata a pieptului ei cand respira. Nu avea o respiratie linistita, calculata..putea sa-si bage mana in foc pariind ca va fi mai accelerata din moment ce-si va zari sora..oare chiar era pe aici? Isi miji ochii incercand sa distinga siluieta din intuneric. Respira adanc in asteptarea unui eventual atac din partea ei...sau cine stie ce alta miscare, nu era geniu in cunoasterea intalnirilor de familie chiar daca se descurca cat de cat, insa nu vazuse niciodata o iteractiune reala dintre acestia, mereu fiind printre cartile sale, care adesea erau doar simple iluzii..nascocirile unui tanar care nu s-a gasit pe sine..tampenii, insa tampenii geniale care meritau citite. Reveni la actiunea dupa care tanjea atat de mult timp stand in singuratate printre oameni plictisitori. Arunca o Privire spre Ronney incercand sa-i dezlantuie sentimentele care clocoteau in ea in acele clipe insa era de necitit..atat de misterioasa. Isi facu aparitia un zambet incantat pe chipul sau care sigur va disparea imediat..insa nu conta, era pe cale sa fie spectatorul unui spectacol unic, spectacol car trebuia sa-l intipareze in memorie si apoi pe o foaie..