scream as loud as you can

[Lucas Sasha Neitzke]

Isi infipse degetele mainei in parul ei care emana un miros al naibii de placut, parfum care ii gadila narile in fiecare secunda, trebuia doar sa-l agite un pic ca acel iz sa se raspandeasca in aer pana la nasul sau. Iar ii spunea ca il place, si nu ceea ce ii provoca el insa chiar propria sa persoana, ii placea de el...era absurd sa se gandeasca ca cineva chiar simte ceva pentru el, si nu o aversiune sau dezaprobare, insa ceva dragut cum ar fi simpatie..sau..nu voia sa se gandeasca ca ar fi si ceva mai mult. Ii saruta scurt urechea continuand sa-i mangaie gatul cu buzele sale. Totusi, ceva nu era bine, de ce mereu..ei bine, poate doar de doua ori reusise sa-i spuna acel lucru doar dupa ce era ametita de prezenta lui. Ii oferi o ultima atingere pe frunte, indepartandu-se de ea in secunda urmatoare..eliberandu-i pe rand fiecare particica din corp in parte. Ii lasa picioarele sa alunece jos apoi pasta o distanta cat de cat mai decenta. Inchiti in sec. Iar trebuia sa spuna acele cuvine...insa oare chiar trebuia? Ichise ochii, nu stia ce sa faca, simtea o atractie pentru ea, acei ochi frumosi, care il priveau de atata ori cu blandete si raceala prefacuta..ea isi pierduse parintii iar el nici nu ii dadu atentie. Deschise ochii privind-o deznadajduit...nu avea sa astepte nimic de la ea...el trebuia sa faca ceea ce considera corect. Se apropie din nou de ea luand-o in brate imediat.."Am nevoie de tine...nu ma lasa sa plec...nu ma lasa sa fac din nou o prostie lasandu-te pe tine aici.."