The Boulevard of Broken Dreams

[Veronique A. Dupont]

• Cercetasa avea dreptate, asa ca Ronnie o urma. O luara impreuna pe niste stradute mici si intunecate nestiind unde aveau sa ajunga. Viperina nu vroia sa admita, dar ii era frica. Ar fi vrut sa n-o fi intalnit niciodata pe India in acea strada pentru ca, astfel, in acel moment s-ar fi aflat in patul sau inchiriat de la han. Probabil ca vrajitorii ar fi gasit-o si acolo, dar nu-i pasa, vroia sa scape de acel cosmar. Sa fuga. Exact acel lucru facea, fugea ca o nebuna prin ploaia torentiala de afara sperand sa gaseasca linistea intr-un loc bine ascuns.
  Se opri brusc in dreptul unei vitrine murdare. In spatele ei o lumanare lumina obiectele infricosatoare ce erau afisate, iar la o tejghea de lemn statea un batran cu ochelari ce citea dintr-un ziar. Fata intra fara sa-si dea seama in magazin.
  'Buna seara' saluta ea cand intra.
  Observa ca barbatul se incrunta cand o vazu si incepu sa mormaie ceva. Se ridica de pe taburetele de lemn captusit cu o bucata de catifea ponosita pe care statuse pana atunci si o privi amenintator pe viperina.
  'Ce mai vrei si tu? Nu-i de ajuns ca am facut curat dupa idiotii aia? Acum mai vii si tu si-mi uzi podeaua?' intreba batranul luand o matura de undeva de langa tejeghea si vrajind-o sa curete apa ce se scurgea din hainele imbibate ale fetei.
  'Afara ploua' se scuza vrajitoare.