Smile

[Veronique A. Dupont]

• 'Desigur' spuse viperina si se ridica de pe piatra.
  O lua la pas pe langa lac in compania lui Lexie. Privea admirativ creaturile ce-si facusera cuiburi pe langa intinderea cristalina si copacii ce umbreau perfect lacul si mare parte din suprafata ce-l inconjura. Vara, locul acela era un adevrata vis, dar toamna era doar o priveliste melancolica. Iarna, insa, totul se transforma intr-un mic peisaj anevoios presarat cu zapada, iar primavara aducea cu boarea sa calduta o noua perspectiva plina de flori si frunze.
  
  'Lacul este unul dintre locurile mele favorite de la castel' zise fata gandindu-se de cate ori se adapostise la umbra copacilor pentru a putea citi sau a se gandi la problemele sale. De cate ori nu plansese, iar singurul martor la suferinta sa fusese lacul. Iubea acel loc si stia ca avea sa continuie sa-l viziteze chiar si daca nu ar mai fi fost aleasa sefa de casa.