Smells Like Teen Spirit

[Bell Evans]

• Sub pelerina invizibila, cele trei se uitara una la alta; era un zgomot de pasi apasati, ai unui barbat. Dadura coltul si il vazura pe fostul profesor de Potiuni plimbandu-se nervos prin fata unei clase goale. Avea chipul brazdat de furie si nu parea sa fie prea incantat de ceva. Probabil Peeves ii facuse o farsa - din cate isi aducea aminte, avusese o perioada in care parca innebunise si isi batea joc inclusiv de profesori - sau gasise niste elevi in pivnita lui. Totusi, era la etajul II al castelului - nu la subsol, unde ar fi trebuit sa fie clasa lui. Nici nu isi amintea de o intalnire cu Lucas in miez de noapte, pe holurile Hogwarts'ului. Deci nu se intalnisera cu el atunci - dar probabil trecusera pe langa el.
  
  Usa se inchise insa furios in urma sa in urmatoarele clipe, lasand coridorul invaluit iar in liniste; iar atunci, un alt sunet de pasi - mai sfiosi de data aceasta - lasa imensitatea holului sa fie umpluta de zgomotul lor.
  
  "-Astea trebuie sa fim noi" chicoti Bell, asteptand cu nerabdare sa vada cele trei siluete cunoscute.