The mistery beyond the picture

[Asaki Sayoko]

-Jigneşte graţia felină, fata asta. Ei, doar n-o fi murit. Apoi mai tare: Nu ştiu ce părere ai tu despre mine, dar sunt mai mult decât ocupată!

Cum ieşise din scut, privea acum drept în ochi fiara uriaşă, fără nimic să le despartă în cazul în care Hakata ar fi atacat. Îşi dorea, undeva în adâncul fiinţei ei, să fi avut bagheta. De obicei îşi lua tot timpul precauţii, chiar şi pentru acţiuni minore, însă obişnuită să facă vrăji fără ca Magia să mai treacă prin băţul ăla de 20 de centimetri, nu şi-l mai lua decât la ore şi cum, în momentul întâlnirii cu Eliza, se afla în pauza de o oră jumătate dintre Ierbologie şi Istoria Magiei, nu-l avea.

"Tehnicile Ninja cad. Vor altera realitatea acestui tablou şi nu e bine. Magia se duce şi ea. N-ar face nimic în cazul acestei... încrucişări. Ca atare, rămâne forţa brută"

Sandalele ei aveau în talpa de cauciuc câte o fantă specială în care intra, bine-mersi, un cuţit. Le scoase pe amândouă, fiindcă dacă ar fi scos numai unul, n-ar mai fi păşit la fel, pierzându-şi echilibrul. Fără să lase garda jos, aruncă o privire la Okuni, care se uita peste balustradă, căutând să zărească pantera neagră şi cum n-o văzu, merse după ea. Şatena îi transmise mintal că vrea să fie ţinută la curent şi aşteptă atacul Ursului.