Silence ... or maybe not

[Asaki Sayoko]

Sayoko urmărea fata fără niciun zgomot. Ştia că i se simţea prezenţa, dar şi ea simţea altele. Vreo cinci. Era sigură că erau nişte vechi cunoştinţe, măcar două din cele cinci persoane, dar nu reacţionă. Era o acţiune ilogică să cutreieri străzile rău famate, ca aceea, de capul tău, la ore la la care dă să se întunece, dar ea avea un interes anume în favoarea căruia să afla acolo. Însă de când zărise fata aceea, se abătuse mult de la ruta ei prestabilită, deşi nu ştia de ce. Şi apoi, apăruseră şi persoanele alea cu prezenţă stranie, care sigur nu o căutau pe ea şi nu putea să plece, căci se putea ca şoimeanca - Sayo putea jura că şi cealaltă era şoimeancă - să fie în pericol.