Missing Diary

[Bell Evans]

• "-Familia ta este respectabila din cate am auzit; nu cred ca ar face asa ceva. Nu vad de ce sa isi rapeasca propria fiica, nu are logica" raspunse Bell, cu o voce calma, joasa; se simtea terminata, ravasita din toate punctele de vedere. Se saturase - probabil asta era toata treaba cu viata ei. Nu mai avea sa indure si alte idiotenii din partea unor oameni lipsiti de ocupatie care se trezeau peste noapte sa o dea cu totul peste cap.
  
  Suficient! isi spuse ea, ridicandu-se; chipul palid nu reflecta niciun sentiment, nicio traire interioara. Voia doar sa se intoarca la castel; avea nevoie de prezenta lui. Atunci mai mult ca niciodata. Era ciudat cum apreciai lucrurile mai mult atunci cand nu le aveai; sau, mai rau, atunci cand le pierdeai. Nu era insa cazul ei - si nu avea sa fie vreodata.
  
  Se intoarse din nou spre Rosalie, privind-o nelinistita; nu ar fi vrut sa fie in locul ei. Si totusi, incepea sa creada ca lucrurile erau mult mai complicate decat pareau. Cel mai bun lucru ar fi fost sa plece de acolo - cat mai repede.
  
  Un zgomot de pasi pe coridor intrerupse insa linistea care scalda conacul; facu ochii mari, uitandu-se la usa din lemn de stejar masiv. Astepta ca micuta clanta din argint sa se roteasca in orice clipa - iar chinul acela o termina psihic. Nu stia cum ar fi trebuit sa reactioneze; nu se astepta la a vedea vreun chip cunoscut. Asa ca avu un alt soc.
  
  "-Chace?!" balbai ea, simtind cum chipul ii paleste si mai tare. Tanarul o privi cu o urma de zambet intiparit in trasaturile fine ale fetei si inchise usa in urma sa; ii facu semn sa se aseze, iar ea nu ezita in a-i urma ordinul. Simti cum albastrul de gheata al ochilor lui o cuprinde intr-o incatusare stransa, din care nu isi gasea scapare; de ce el? Ce legatura avea el cu ea pana la urma; nu era decat un simplu elev de la Hogwarts. Si totusi, privirile ii staruira pe silueta ei, pana cand si le ridica si le fixa intr-un punct din spatele ei de pe peretele mohorat. Nu spuse insa nimic.
  
  "-Tu ai furat jurnalul Eoessei?" intreba Bell, dupa ce trecura cateva minute. Singura intrebare logica ce ii venea in minte era De ce? dar hotari sa o pastreze pentru mai tarziu. Chace o privi din nou, si incepu sa vorbeasca.