Eclipsa

[Veronique A. Dupont]

• Asculta in liniste explicatia baiatului si incerca s-o inteleaga. Cand tremina il privi zeflemitor si-si dadu ochii peste cap.
  'Fa ce vrei, nici macar nu ma intereseaza. Maine o sa te vad sarind din Turnul Cercetasilor si o sa-mi zici ca nu ai fi avut cum sa patesti nimic' replica viperina mai mult obosita decat nervoasa.
  Il privi din nou si realiza ca nu stia mai nimic despre el. Avusesera parte de atatea experinete tulburatoare impreuna, dar nu se cunosteau deloc. Nu-i intelegea deloc acea placere. Nu intelegea cum cineva si-ar fi putut risca viata doar pentru cateva secunde de satisfactie. Credea, desigur, ca baiatul abera si ca o saritura de la o asemenea inaltime nu putea fi altceva decat aducatoare de moarte.
  'Oricum, daca supravietuiesti sa nu te astepti sa te vizitez in Aripa Spitalului' zise Ronnie incercand sa plece si aruncandu-i baiatului o ultima privire. Stai ca se putea citi raceala din ochii sai verzi si lipsa de sentimente. Era mult prea obosita ca sa-i mai pese ce faceau ceilalti. In plus, trebuia sa accepte ca nu toata lumea putea face ce vroia ea si ca fiecare avea dreptul sa-si scrie sfarsitul propriului destin daca dorea.