I wish that I could save you from the hurt

[Rosalie Vivienne Alden]

Era si ea confuza. Ce putea sa ii spuna? Nu avea nicio explicatie logica pentru ea. Faptul ca nu stia nici macar ceea ce ii arata oglinda ei, de ce ii arata acele lucruri pe care nu voia deloc sa le vada, era cu siguranta un raspuns evident pentru care nu ii spunea nimic de incurajare. Uneori considera ca acea oglinda era blestemata, de fapt mai mereu crezuse asta si inca isi sustinea cu tarie parerea. Acesta era adevarul sau cel mai logic .. nu putea sa gaseasca alt raspuns la intrebarile sale fara cale de mijloc. Daduse din umeri nestiutoare. Era neputincioasa in fata unei asemenea probleme.
"Nu stiu. Vom vedea ce va fi .." Singurul lucru pe care si-l dorea in acea secunda era sa plece. Cat mai repede cu putinta. Acel loc nu facea decat sa o faca sa se simta oribil deseori. Trase adanc aer in piept totul semanand cu un oftat, desi nu fusese unul.
"Plecam?" , adaugase Soimeanca asteptand un raspuns cat mai rapid si sincer. Elisabeth aprobase usor din cap si cand iesira din incapere Rosalie murmura: "Totul va fi bine. De fapt .. sper sa aud numai de bine. Insanatosire grabnica tatalui tau si .. noapte buna. Ne mai vedem pe aici." , surase sincer fata indreptandu-se apoi catre turnul sau, dar nu inainte sa ii mai faca odata cu mana Cercetasei in semn de ;la revedere;

Edit By Raizen

Puncte
Cercetasi - 90
Ochi-De-Soim - 90

Topic Closed !