Eclipsa

[Salathiel Donnerkrieg]

Undeva intr-un colt al tribunei, ascunsi de umbrele noptii si nevazuti de cei doi viperini, patru siluete urmareau imbratisarea tacuta. O urmarisera pe Ronnie pana acolo probabil, desi ar fi putut foarte bine sa se fi aflat de ceva timp acolo urmarindu-l pe Sal cum reflecteaza asupra problemelor lui existentiale. Dupa cum ii cunoastem pe acesti cercetasi insa, nu erau niste persoane cu prea multa rabdare asa ca varianta cu Ronnie era cea mai plauzibila.
Cercetasii acestia nu erau niste cercetasi obisnuiti. Probabil Ronnie ar fi trebuit sa-i cunoasca daca ar fi luat mai mult aminte la victimele sale de cand isi exercita activitatea obisnuita de Devorator. Anumite victime au copii, cateodata niste copii nu chiar binevoitori care ajung din nu stiu ce motiv la o casa adversa fata de casa pe care o conducea Ronnie. Niste copii care cautau acum razbunare.

Salathiel nu putu sa-si creada urechilor cand viperina in sfarsit spuse ceva. De surpriza, o stranse pentru un moment mai tare in brate, apoi ii sopti la randu-i:

"Si eu vreau asta...ai fi singurul meu prie..." nu mai reusi sa continue viperinul, ci se lasa cu aproape toata greutatea pe Ronnie, mormaind ragusit "as...putea jura ca cineva...tocmai mi-a impietrit fundul"