Eclipsa

[Veronique A. Dupont]

• Intelesese ca nu putea sa-i raneasca pentru ca erau elevii acelei scoli, dar nici nu mai putea permite pentru mult timp sa fie o victima. Stiau prea bine, micutii cercetasi, in ce se bagasera atunci cand o atacasera si aveau sa vada consecintele actiunilor lor.
  Se apropie mai tare de marginea terenului si isi ridica bagheta catre cer. Un foc, ce avea sa mistuie intregul domeniu daca nu era controlat, tasini din varful baghetei sale albe. La inceput doar o flama puternica, focul, lua mai tarziu forma unui dragon. Putin ironic, isi spuse viperina gandindu-se la firoasele creaturi ce scuipau foc. Se trase putin inapoi, inca tindaud-si bagheta in sus. Stia cu ce fel de magie incerca sa lucreze si cat de usor ar fi fost sa piarda controlul. Daca se concentra, insa, stia ca putea sa mentina flacara aprinsa fara a lasa bestia sa se dezlanutie. Nu vroia sa-i raneasca pe cercetasi, iar focul era doar un advertisment. Credea ca o data ce vor vedea dragonul arzand, se vor opri.
  'Ce se intampla?' intreba viperina cu voce tare fara sa-si dea seama cand vazu ca maturile vrajitorilor inca inaintau. Nu pareau constineti de focul ce ardea in fata lor si de pericolul iminent.
  Imperio, isi spuse in gand privind reactia vrajitorilor. Incerca sa se opreasca, dar vraja era prea puternica. Era magie neagra de ultimul nivel si era foarte greu de stapanit. In plus, nu facuse acea vraja de cat de vreo doua ori si atunci n-o folosise in lupta, ci la antrenamente. Nu stia cu siguranta cum ar fi putut evolua vraja in continuare si nici nu era familiarizata cu folosirea acesteia intr-o situatie de criza.