Little Black Dress

[Raphael J. Vonderheide]

Stramba scarbit din nas.Nu il deranjau cuvintele, pe cat il deranja reactia.Defapt, la ce se putea astepta, sa fii proprietatea unui viperin, era o onoare, sa ii faci o declaratie de dragoste pe propriul corp ce cu putin noroc ar fii ramas acolo pana la finalul vietii era cu totul altceva.Odata in viata se hotarase si el sa fie un romantic, si exact atunci se gasea o pustoaica sa ii faca figuri.Ei bine, nu avea rost sa se consume pentru o femeie, niciodata nu se consumase pentru ele, si nu avea sa inceapa tocmai acum.Expira din nou fumul privind-o cu aceeasi nepasare.
Tind sa cred ca nici chiar propria ta proprietate nu esti!zise el.Pacat de tine ca nu stii sa apreciezi cand ti se ofera o viata intreaga la picioare!zise el inainte de a se muta intr-un final din locul in care se aflase, deschizand usor usile dulapului.
Distractie placuta in micuta ta lume perfecta micuta papusa de portelan..probabil odata, iti vei da seama ca portelanul, poate fii si spart uneori!si cu asta inchieie tot ce avea de spus..intra in dulap planuind o disparitie foarte draguta, facand-o pe fata sa creada ca chiar avea de gand sa se duca la castel..insa o lua usor..caci nu avea motive sa se grabeasca...nu mai avea.