Silence ... or maybe not

[Asaki Sayoko]

-Cam zece minute.

Ursul rupse pur şi simplu un devorator în două, imagine sângeroasă faţă de care ea avea o oarecare repulsie, dar venea la pachet şi cu un sentiment liniştitor, reacţia aceea fiind cumva o ancoră înfiptă adânc în realitatea lipsită de magie. Capul individului fu aruncat de hibrid înspre fată, care-l prinse ca pe o minge.

-Hmh... Cred că-l ştiu pe ăsta!

Dădu drumul capului, care se izbi cu un pocnet sec de muchia clădirii, apoi de pavajul de dedesupt şi probabil se făcu ţăndări.

-Uh... Cam gata. Tamayuchi spune că a dezactivat capcanele...