Lost in Paradise

[Bella Emily Rose]

• Cercetaşa mergea de câteva minute bune, dar în zadar. Îşi spuse în gând că nu mai poate continua aşa. Frigul începuse să-şi facă simţită prezenţa asupra trupul ei firav.
  Ceaţa constituia o problemă şi mai mare decât gerul de afară, dar încerca să o ignore. Era precum o perdea, sau un voal de mătase ce îţi acoperă ochii şi te induce în eroare.
  Totul părea ca fiind un vis, sau mai bine spus, un coşmar.
  Dorinţa Bellei era la fel de arzătoare ca la început. Voia din tot sufletul să îşi petreacă noaptea afară, pe meleagurile acestea care îi lipsiseră atât de mult. Simţea nevoia de a se pierde în paradis şi de a fi găsită dimineaţa, în zori, de către razele palide ale soarelui.
  Aşa visătoare cum era, nu observă o creangă căzută, de care se împiedică. Încercă din răsputeri şă-şi ţină echilibrul, dar nu reuşi.
  Trupul ei se prăbuşi la pământ, producând un mic zgomot. O voce răsună din depărtare, speriind-o şi mai tare.