Eclipsa

[Veronique A. Dupont]

• Analiza cu grija imaginea din fata sa. Dragonul sau era absorbit treptat de sarpele de foc, iar apoi disparand cu totul. Dori sa tipe de frustrare pentru ca i se parea ca baiatul nu are increderea in ea. Toata acea magie de foc si culori era imbatatoare. Toata acea putere nemarginita putea intuneca mintea multora.
  'Lasa-ma' tipa viperina impingandu-l pe vrajitor cu mana libera.
  O lua la fuga pe teren pentru a gasi un loc in care sa poata invoca focul acela demonic inca o data. Vroia sa retraisca sentimentul de siguranta si putere pe care-l avusese cand facuse vraja inainte. In acele minute nu mai era constienta de nimic ce se intampla in jurul sau. Uitase complet de urmaritorii sai si de pericolul in care se afla daca continua sa alerge nepasatoare prin locul ce atunci devenise terenul de lupta. Scopul ei nici macar nu mai era sa-i invinga pe cercetasi, ci sa priveasca falcarile maiestoase facandu-si loc pe inaltul cerului.