Once upon a story

[Isolde du Maurier]

• India ofta, pentru ca se asteptase la acest raspuns din partea lui, era tipic pentru Sasha sa-i zgandareasca linistea sufleteasca. Se intoarse, leganandu-se usor, faldurile rochiei leganandu-se si ele incoace si incolo, lasand sa i se vada si mai mult din picioarele ei destul de lungi pentru o balerina, si foarte bine formate. Se indrepta spre masa pe care erau florile, luandu-le si incepand sa le aseze frumos in vase.
  "Nici nu mai imi pasa de tine, vroiam doar sa vad ce o sa-mi raspunzi", spuse ea calma, insa cu o voce nesigura, si ascuzandu-si fata, si astfel si lacrimile din ochi. O enerva asa de rau cand era asa femeie...Duse discret mana la ochi, stergandu-se, in asa fel incat sa nu fie vazuta. Nu ii venea sa creada ca tot nu reusise sa-l uite pe Sasha, si mai ales cat de mult o dureau cuvintele lui nepasatoare. Ar fi vrut atat de mult sa-l urasca, sa-l dispretuiasca, sa orice, nu mai sa nu simta asta. Nici ea nu stia ce putea fi asta...