Secretul Ariadnei

[Salathiel Donnerkrieg]

Sal zambi si el, dar inainte sa isi termine zambetul observa cum Bell parea sa se indeparteze si totu devenea din ce in ce mai intunecat. Astepta linistit pentru a veadea despre ce era vorba, dar dupa ce clipi o data din ochi observa ca nu se mai afla in niciun caz intr-un sat, pe o strada, ci intre niste ziduri inalte dincolo de care nu se putea vedea nimic, in capatul unui oarecare culoar. Nedumerit alerga pana la primul perete intalnit doar ca sa dea de alte doua culoare, apoi inca doua si tot asa. Un labirint.

'Bun, lamurit de ce se numeste Ariadna' murmura el iritat.
Cel putin nu il omorase, in schimb il adusese...aici. Si ce trebuia sa faca aici? Sal isi tranti o palma peste frunte, sperand ca Bell sa nu foloseasca bagheta si sa ajunga in aceeasi situatie ca si el. Dramul de oclumantie pe care il invatase il ajuta sa realizeze ca se afla intr-o vraja de iluzie din care insa nu putea iesi fara sa faca ceva anume.
Ce era insa acel ceva, nici el nu stia.