Ricochet

[Raphael J. Vonderheide]

Se apropie usor de o oarecare mingiuta micuta si aurie ce dadea nestingherit din aripile albicioase putin ingalbenite de praf.Surase scurt.Probabil acel lucru il cauta.Si totusi, merita oare sa sparga un muzeu doar pentru a satisface poftele unui mosulet ce se credea clar suparior omenirii?Probabil ca nu.Statu puti sa se mai uite la acea mingiuta pana in momentul in care auzi un zgomot ce provenea din spre usa.Strangand cu putere bagheta in mana Disparu astfel incat sa apara direct in fata usii unde dadu nas in nas cu o pustoaica cu ochii mari si albastrii.Ochii Albastrii erau categoric nemapipomeniti..spionatul pe la usi..nu prea il incanta..mai ales cand el era cel spionat.
Ia te uita..avem aici un mic soricel care si-a cam bagat codita unde nu trebuie...zise el uitandu-se spre pustoaica din fata lui, afisand un suras rautacios mai ales dupa ce vazu de unde provine, si ce culori poarta.Ce sa facem noi cu tine...
Se uita la ea imitand perfect un moment de gandire profunda, doar ca apoi sa surada aruncand spre ea o privire intrebatoare in timp ce ii astepta raspunsul.Nu prea avea timp sa isi faca de cap cu pustoaice, si nici nu avea de gand asa ceva, insa domnisoara putea sa il bage in mari probleme daca nu era cuminte..