Everything I ever wanted III

[Matt I. River]

"- Dar nu imi fac griji, iubito." raspunse acesta, strangand-o de mana la randul lui pe Isabella. "Pentru ca sunt cu tine."

Aceasta zambi, tot chipul luminandu-i-se in ciuda intunericului ce ii inconjura. Aceste momentre dintre cei doi erau destul de dese si foarte simpatice. Uneori nu se rezumau doar la cateva cuvinte dragute, cei doi incepand sa se gadile, sa se ia in brate, sau Matt sa o ridica pe Isabella in carca, purtandu-se exact ca doi copii. Totusi, sentimentele de la mijloc cu siguranta depasisera stadiul copilariei si evoluasera in ceva frumos ce intr-o perioada scurta devenise motivul lor, sursa lor de fericire.

Castelul matusii Isabellei se vedea deja, doar la cateva zeci de metri departare de pozitia lor actuala. Era impunator, mai mare decat castelul parintilor fetei, mai frumos, asta era sigur, cu zeci de ferestre care in acest moment erau luminate de focuri jucause. Insa lui Matt nu ii placeau aceste elemente de grandoare, baiatul preferand stilul simplu, destul de mare incat sa aiba loc sa duca un trai decent insa pe cat posibil de mic astfel incat sa nu atraga atentia asupra sa, strigand "Priviti-ma, sunt fabulos !".

Urcara repede cele cateva trepte de la intrare si se oprira in fata usilor din lemn, fiind intampinati de glasuri vesele si de muzica, alaturi de un barbat care veni repede langa ei:

"- Buna seara si bine ati venit la bal. Pot vedea invitatia, va rog ?"
"- Buna seara." raspunse viperina. "Nu avem invitatie, insa organizatoarea este matusa mea. Nu a stiut ca vom fi in Londra, asa ca nu a avut cum sa ne invite."

Barbatul era scund, aveam chelie si o mustata impresionanta, insa privirea acestuia era binevoitoare si dupa un moment de tacere, acesta vorbi, eliminand emotiile din sufletul celor doi indragostiti:

"- Ah, da, tanara doamna a spus ca o sa apareti. Pe aici, va rog, va voi conduce la dansa."
"- Multumim." raspunsera cei doi, urmandul pe omul imbracat in frac si intrand in castel.