Long night

[Eliza G. Blest]

Zambise din coltul gurii spre Lexie , incantata de ceea ce ii marturisise .
"Stai calma viperin-o . Nu ai pentru ce sa iti faci atatea griji . E chiar bine ca nu ai omorat pe nimeni caci , am eu un motiv , poate chiar mai multe pentru aceasta neputinta . Una la mana , te gandesti ce fel de persoana sau fiinta este cea din persoana ta si incepe sa ti se faca mila cand ii vezi expresia de pe chip si mai mai iti vine sa rupi bagheta in doua si sa tipi la parintii tai de indignare . Doi la mana , stii , ca toti oamenii au un sfarsit si un inceput , dupa cum le este dat . Tie , cat si mie , si celorlalti oameni , ne este dat un destin , pe care nu il cunoastem defel . E trist , ca trebuie sa ne tinem de el , dar sa stii ca asta nu inseamna ca ne lasam in voia lui . Poti sa il schimbi oricand doresti , totul depinde de decizia ta . Trei la mana , te mai gandesti tu , in sinea ta , ce rost are sa ucizi o persoana. La ce te ajuta pe tine ? Unde vei ajunge? Efectiv , din propia experienta , iti spun ca .. nu merita . Nu ajuta , nu te face mai mareata .. nimic . Cu exceptia celor care au incercat si au izbutit . "

Tacuse pentru cateva secunde , asteptand sa i se intipareasca spusele ei in mintea viperinei , apoi continuase , pe acel ton enervant , privind-o in ochi. "Si inca un amanunt , nu trebuie sa mai suporti dorintele parintilor . Crede-ma , vor sta pe umerii tai ca niste nicovale si acestea se vor mari tot mai mult pe timp ce parintii tai doresc o gramada de la tine . Spunele clar , ceea ce ai pe suflet , incet si calm cat sa nu se supere si , daca nu vor sa asculte , le intorci spatele si spui clar ca faci dupa cum vrei si ei nu pot sa mai faca ceva pentru a te opri. Dar asta in momentul in care ei fac urat da ? " se asigurase Eliza , amintindu-si obisnuitele ei certuri cu dragii ei parinti .