Runaway

[Bell Evans]

• Portretul Doamnei Grase se tranti in urma ei, iar aceasta scoase un sunet de protest. Nu se mai obosi insa sa ii ceara scuze; voia doar sa plece, sa se indeparteze de cosmarurile care nu o lasau in pace de zile intregi. Simtea nevoia unei evadari si stia ca holurile pustii ale castelului erau solutia potrivita; liniste, de atat avea nevoie.
  
  Se opri la capatul coridorului, rezemandu-se de peretele cenusiu; isi stranse mai bine roba in jurul corpului slabit si simti primii fiori de frig. Ar fi trebuit sa se imbrace mai gros, dar in graba ei de a parasi dormitorul nu mai tinuse cont de asta. Incepuse sa se gandeasca serios sa se mute de acolo; sa isi gaseasca eventual o casuta in Hogsmeade. Chiar daca avea deja una in Pestera lui Godric, asta pe langa casa parintilor. Ofta usor, amintindu-si de copilaria fericita pe care o avusese acolo; uneori nu isi dorea decat sa dea timpul inapoi si sa se opreasca la acele vremuri.
  
  Inchise ochii pret de cateva clipe si lua o gura mare de aer; incepu sa mearga iar in urmatoarele clipe, bajbaind prin intuneric. Isi cauta bagheta prin buzunare si o gasi in cele din urma. Refuza totusi sa o aprinda; era mai bine asa.
  
  Auzi insa un zgomot de pasi venind dinspre scari si se opri. Nu era prea sigura daca voia companie; probabil arata ciudat. Transpiratia rece de pe frunte nu disparuse inca, iar chipul ii era probabil mai palid ca de obicei. Si totusi, pasii se apropiau. Trebuia sa se intoarca, sau sa astepte sa vada cine era. Alese totusi sa ramana; poate i-ar fi facut bine sa stea cu cineva. Sa nu mai fie singura; prietenii ei dormeau probabil la acea ora.
  
  "-Buna" sopti ea in urmatoarele clipe, cand chipul unui tanar lua contur la lumina uscata a propriei baghete.