Invasion in my mind...

[Dimitri Belikov]

Fulgii de nea incepusera din nou sa cada peste cimitirul tacut si peste mormintele adormite permanent. Isi intoarse privirea spre cerul care cernea fluturii albi de zapada apoi catre strain. Tot un baiat. I se paru ca il cunoaste de undeva; dar de unde? Poate il mai vazusera prin scoala. Macar acum nu mai trebuia sa fie galant si atent cu toate smiorcaitele care se bagau in seama cu el doar pentru ca vroiau sa ii spuna cine stie ce bazaconie dar inventau scuze patetice in ultima clipa. Salut! Raspunse intr-un final si se intoarse la jocul de pe IPhone doar pentru a iesi din el. Salva nivelul dar stia ca nu avea sa mai intre in el decat atunci cand se va plictisi din nou iar atunci o va lua din nou de la capat. Ce faci pe aici? Continua viperinul dupa o scurta pauza in timp ce isi punea in buzunar telefonul.