Lost in the shadows

[Lexie Stryder]

• Lexie trasari si ea, surprinsa, cand vaza albastra se sparse pe jos. Ea era exact langa masa si nu auzise pe cineva care sa se strecoare pe acolo si nici nu o rasturnase ea din greseala. Asta o speria putin. O facea sa se simta expusa.
  
  La inceput, paru destul de plictisita. Nu se stresa. Putea sa fi sot orice. Poate o fantoma rasturnase vaza.
  Insa inima incepu sa ii bubuie in piept cand vazu si acea silueta intunecata care traversa repede culoarul in lumina palida a lunii. Tresari cand ii auzi vocea panicata a lui Jackie, gandindu-se ca poate era un motiv intemeiat sa se sperie. Sau poate nu. Poate era doar o gluma. Dar daca nu era?
  Viperina isi simti capul plesnindu-i. Arunca priviri fugitive peste umar, incercand sa vada daca cineva le urmarea. Nu reusisera inca sa ajunga la sfarsitul culoarului. Se opri din fugit dupa vreo cinci metri, mergand pe varfuri, tinand bagheta strans in mana, albindu-i incheieturile degetelor.
  
  Era linistea. Prea liniste.
  Lexie se uita, acum destul de speriata in dreapta si stanga, la capetele coridorului.
  "Poate ca nu ar trebui sa fugim," sopti ea, destul de surprinsa sa isi auda vocea spargandu-i-se la ultima silaba.