Lacrimi de zapada

[Georgia Harris]

Fulg, dupa fulg, bucatele de bezea se desfaceau, cu un usor clinchet ce anunta cat de putin mai este pana la Craciun, din nori uriasi de frisca. Ningea. Cerul pudra cu mici cuburi de zahar pamantul asa de lin, de pur, asa cum numai o data in an se poate intampla, asa ca numai prima data. Din cate locuri inzapezite vazuse in viata sa, nici unul nu se putea compara cu Hogwarts'ul. Craciunul aici era o sarbatoare nemasurabil de frumoasa, o durea sufletul sa plece de la castel tocmai de Craciun, dar si sa ramana aici stiind ca familia si prietenul ei sunt departe. Trebuia sa se hotarasca repede ce va face, dar nu acum, cand pentru prima data in acel an putea simti cum lacrimi de zapada, lacrimi asa de reci, ii mangaie obraji, topindu'se usor imediat dupa ce ii ating prielea fiebinte.
-Ella, chiar ma gandream la asta acum cateva minute, dar acum as dori sa ne asezam langa lac s sa privim ninsoarea, chiar daca asta inseamna sa amanam 'plimbarea'. Voi ce ziceti, fetelor? spuase Cercetasa.
Georgya se aseza usor pe malul lacului si privi cum fulgi intrau rand pe rand sa faca o calatorie fara intoarcere in adancimi.