Whispers in the dark

[Effy K. Dietrich]

Fata îi ascultase argumentele atentă, parcă analizând fiecare cuvânt în parte. Pe chip avea aşternută o expresie neutră, calmă şi impenetrabilă, şi totuşi o încruntătură îi apăruse pe frunte. Ştia foarte bine care erau motivele pentru care i-ar fi răspuns, dar sincer simţea că nu trebuie s-o facă. În fond era sigură că nu îl interesau problemele ei, aşa cum nici ale lui nu o preocupau în nici un fel. Aşa că se rezumă să tacă şi să nu mai comenteze fără sens.
Cercetaşa ridică ţigara pe care parcă o uitase fumegând între degete-i lungi şi subţiri, trase un ultim fum , după care o stinse şi o abandonă într-o scrumieră abia apărută lângă ea. Îşi întoarce privirea ageră şi uşor critică spre viperin, după ce acesta se prezentă , dar nu vorbi imediat.
" Încântată. Presupun..." Mormăie pe un ton neconvigător , uşor plictisit. "Din câte îmi dau seama avem origine comună." Continuă după mai multe clipe , cu un mic surâs în colţul gurii, dar la fel de perplexă.