Don't cry

[Odette B. Malfoy]

Odette se supuse stiind prea bine cine erau acele persoane. O cuprinse panica. Daca ei erau acolo si el era acolo si nu putea sa se lupte cu el pentru ca tinea la el in ciuda a tot ce facuse. Vazu o umbra in fata ei si stia ca era el asa ca opri. Poate reusea sa lamureasca lucrurile intr-un final. Opri si lasa matura la intamplare. Nu isi scoase bagheta insa el da.
-Ce mai faci? Cum e sa fii liber? Eu nu mai stiu, spuse Odette pe un ton rece.
Baiatul rase apropiidu-se usor de ea.
-Se vede ca nu mai stii, murmura el facand-o sa zambeasca ironic.
Fred ajunsese fata in fata cu ea insa viperina nu se dadu inapoi si nu avea sa o faca prea curand. Se intreba cat mai dura pana Fred avea sa o blesteme, ca tot se gandi mai devreme la blestemul Cruciatus. Era specialitatea lui.
-Vreau sa stii ca nu imi este frica de tine, spuse Odette facand un pas in fata.