Smile

[Lexie Stryder]

• Lexie nu prea stia ce sa faca in legatura cu protectia lor, nu stia nici o vraja scut care ar fi protejat-o ata pe ea, cat si pe Ronnie, asa ca se multumi sa stea cu ochii in patru, uitandu-se una-ntr-una peste umar, incercand sa desluseasca vreo silueta sau un lucru care nu era exact cum ar fi trebuit.
  Simti cum transpiratia i se scurgea in scurt timp pe fruntea alba. Insa nu era din cauza stresului, ci a flacarilor care palpaiau, inerte, la fiecare metru pe peretii de piatra a tunelului lung.
  
  Ii urma instructiunile lui Ronnie si sopti Aquamentis.
  Insa nu se gandise deloc la faptul ca flacarile erau singura sursa de lumina a tunelului si ca acum ramasesera cufundate in intuneric.
  
  Lexie ofta enervata si sopti vraja de luminare, insa ramase uimita cand flacarile de aprinsera din nou.
  Acum erau mai mari, ocupand mai mult spatiu din tunelul si asa ingust, apropiindu-se de viperine si parjolindu-le materialul robelor. Mingile de foc crescusera. Lexie se intoarse, ca sa se asigure ca Ronnie era inca acolo.
  Nu isi daduse seama ca isi tinuse respiratia pana atunci, cand incepu sa o prinda o ameteala usoara. Inspira cu nesat, aruncandu-i lui Ronnie o privire neajutorata.