life is a goddamn horror show

[Isolde du Maurier]

• Il privi ingrozita, neputand sa-l inteleaga. Cum sa-ti omori propriul frate? Asta era ceva ce intrecea limitele ei de intelegere. Isi aminti ca era vinovata de moartea cuiva, cuiva care ii fusese atat de drag, insa...Fata ei capata o privire nedumerita, si nu stiu ce sa spuna.
  "De ce vorbesti despre tine la persoana a treia?"intreba ea, constientizand ca incepea sa revina la cea care fusese la inceput, adica fiinta aceea prostuta si adorabila. Sau ma rog, fiinta prostuta si adorabila pe care vroia sa o intruchipeze.
  Incerca sa nu ii arate lui Carsten ca incepea sa se teama de el, pentru ca nu era chiar asa, insa totusi, nu stia de ce simtea o vaga presimtire ca trebuia sa plece de acolo, cat mai repede.