Soldier to my emptiness

[Lexie Stryder]

• Lexie se incrunta cand auzi prisma ciudata din care baiatul privea lumea. I se parea ceva cunoscut la el, ca si cum l-ar fi stiut dintotdeauna. Oricum, nu se putu abtine sa nu isi ridice sprancenele la
  auzul cuvintelor lui.
  
  "Poti sa imi spui cum te cheama, tinere domn?" intreba, pe o voce prefacut sofisitcata, cu nasul putin mai sus decat trebuia sa fie.
  
  Glumea cu el. Pufni in mintea ei. Cum putea sa glumeasca cu el, cand se holbase la ea minute intregi si o indispuse atat de tare. Mai mult, indraznise sa vina la ea si sa ii rada in fata.
  Si ea glumea cu el.
  O surprinse cum o cuprinse un val de relaxare, si cum il privea cu ochii sai verzi ca si cum nu ar fi un baiat idiot care se puse cu ea. Poate ca nu e.