let it snow with screams

[Victor A. Olivier]

• Pufni in ras cand o auzi, insa sfarsi inecandu-se, si avu o criza neplacuta. Insa reusi sa se potoleasca si, in timp ce degusta un alt ceai, reflecta la cele ce spusese.
  "Am avut noroc ca bunicii mei nu m-au trimis la Beauxbatons, cum avea de gand initial. Nu cred ca as fi rezistat acolo nici macar o luna. Nu stiu de ce, insa vrajitorii aia sunt mult prea ciudati " spuse brusc, in timp ce se holba in ceasca de ceai.
  "Dar nu mi se pare ca sunt o persoana chiar asa buna. Vreau la Sf Mungo doar pentru a invata si mai mult, nicidecum sa ajut oameni care ma trateaza ca pe un dobitoc si habar nu au cum sa aiba grija de ei insisi. Tu, pe de alta parte, esti foarte nobila si pun pariu ca esti o vrajitoare foarte buna, chiar daca esti un sange-mal. "
  Rostise cuvintele pe un ton plin de scarba la inceput, apoi, cand vorbi despre ea, il schimbase intr-unul bland si intelegator. Inca mai era cu ochii holbati in cana, cand se trezi ca ii ia mana ei intr-a lui.