let it snow with screams

[Astrid Eir Osmund]

• Tresari usor cand Victor ii atinse fata, dar nu se dadu inapoi. Il privise in ochi in tot acel timp si simiti dorinta arzatoare de a vedea lumea din prisma lui. Stia ca era ceva diferit legat de el si ca nu mai intalnise pe mine care sa-i semene, dar nu stia ce era acel lucru care-l definea si il facea sa iasa din multime.
  
  Victor isi retrase mana si isi apuca cana pentru a putea bea lichidul cald. Incerca si ea sa faca acelasi lucru, dar se simtea impietrita pentru ca nu-si putea misca mainilie sau oricare alta parte din corp. Simti ca nu mai are aer si abia dupa ce inspira adanc realiza ca-si tinuse respiratia in tot acel timp. Ii placea de el, dar nu se simtea comfortabil in preajma lui atata timp cat nu era constienta de actiunile sale.
  'Stiu asta, dar tot ma deranjeaza modul in care vrajitorii ma privesc atunci cand zic ca provin dintr-o familie de incuiati' spuse viperina si apoi ofta prelung. 'Dar tu, tu ce vrei sa demonstrezi?' intreba de parca ar fi stiut ceva ce el nu-i spusese si reusi sa-si intinda mainile dupa cana.