Only you.

[Raphael J. Vonderheide]

Ridica usor curios o spranceana.Sa ii raspunda la cerere, sa nu ii raspunda, iubea cand o femeie se ruga de el, iar el, el putea sa raspunda, sau putea sa treaca indiferent mai departe.Ei bine, spre ghinionul ei, nu avea sa ii implineasca dorinta, insa avea alta idee in minte.
Desigur!raspunse el trecandu-si repede mana prin par pufnind usor amuzat inaitne de a o prinde bine de o mana si a o ridica apoi in bratele lui.
Nu avea probleme cu greutatea, caci ea nu era prea grea, defapt nu era mai grea decat un sac de faina, si probabil si ala era mai greu.Surase scurt uitandu-se la ea, aruncandu-i o privire fermecatoare, apoi ridica o spranceana si vorbi.
Si pe unde ai vrea sa mergem draga mea?Ai ocazia sa ma faci sa te car pana in acel loc, deci ar fii dragut sa nu fie foarte departe, si ar trebui sa te simti mandra de asta, caci nu multi au parte de asa ceva!zise el uitandu-se la ea, ea arzand probabil de furie in sine datorita faptului ca el nu fusese de acord sa ii faca jocul, insa asta nu il deranja, caci cu cat era ea mai fierbinte de furie, cu atat era si el mai incantat, si deci, mai inflacarat, caci cum se spune..ce e al tau e pus deoparte, si ei bine, pentru ea totul era bine pus deoparte.