Soldier to my emptiness

[Victor A. Olivier]

• Victor o privi pe Lexie, usurat ca se simtea mai bine. Ar fi putut sa aiba grija de ea, insa in unele cazuri prefera sa nu recurga la magie, din simplul fapt ca era prea paranoic. Avea mereu impresia ca intr-o zi se va trezi ca un Incuiat, fara pic de puteri, si atunci...nu vroia sa se gandeasca la asta. Arunca o privire la batrana, apoi se uita din nou la Lexie, cu o expresie de dezgust pe fata.
  "Nu" raspunse acru, si se indrepta spre ea. Ii puse mainile pe umeri, fortand-o sa se uite in ochii lui intunecati ca noaptea, care uneori pareau ochii diavolului in persoana.
  "Nu-ti fie frica. Esti cu mine" ii spuse, fixand-o cu privirea.
  Involuntar, o apropie de el, strangand-o la piept. Nu isi dadea seama de ce facea asta, insa simtea o nevoie acuta de a o proteja pe Viperina.
  "Esti in siguranta."