sugar and ice

[Kurt F. Malfoy]

• '' Ba da,uneori. Dar Casa Wildrig este parasita si mi-ar lua o mie de ani sa o renovez. Plus,familia mea nu ar mai accepta sa locuiesc acolo,dat fiind faptul ca sunt renegat. Nu in ultimul rand,Aurorii ar stii unde sunt si m-ar supraveghea. Nu este atat un capriciu cat o masura de precautie.'' Se gandea intotdeauna la toate. Planurile lui erau de cele mai multe ori originale si totusi lipsite de sens. Ii placea sa se mute dintr-un loc in altul,fiindca asa interactiona cu multe persoane si avea spioni peste tot,chiar daca bietele creaturi nu stiau ca sunt folosite pentru ca acest trisor,acest tradator sa nu fie prins din nou sau tras la raspundere pentru fiecare crima pe care o savarsea,la adapostul intunericului. Nu era o viata tocmai placuta,dat fiind faptul ca dragul sau cont de la Gringotts era pe terminate si in aproximativ trei saptamani avea sa ramana complet falit dar pana avea sa gaseasca o metoda sa faca bani fara sa isi dea osteneala,era mai potrivit sa ramana un pierde-vara.
  
  '' Asta e libertatea. Si e atat de buna.Mai buna decat mancarea facuta de spiridusii de casa. Mai buna decat laurii adusi in urma muncii tale. Mai sfanta decat orice sacrificiu care te-ar face sa ramai in istorie. Sunt un om relativ simplu,dar in acelasi timp tind sa cred ca ma atrag lucrurile complexe. Iar libertatea este cel mai interesant dintre ele.'' Nu reusise sa guste din acea libertate decat dupa aproximativ 10 de ani de framantari in care tot ce-si dorea era sa ajunga Ministru,sau Directorul de la Hogwarts ori chiar Liderul Devoratorilor. Nu isi schimbase nici una din acele dorinte doar ca acum spera sa existe moduri mai usoare de a isi atinge scopurile. La urma urmei, nici un loc in Ordin nu era asa de rau,daca statea bine sa se gandeasca. Cat despre Lexie,ei bine,si-ar fi dorit ca si ea sa guste din libertate. Oricum ar fi definit ea acel concept.