Soldier to my emptiness

[Victor A. Olivier]

• Zambi amuzat, uimit de raspunsul ei. Nu ar fi trebuit sa-l faca cu ou si otet pentru aceasta diferentiere puternica intre cele doua sexe? Cel putin, asa stia ca faceau aproape toate femeile. In acel moment, isi dadu seama ca Lexie era diferita de toate, era speciala, si unica. Chiar daca se asemana atat de mult cu tipicul feminin, era totusi atat de diferita de a fi ca ele. Se ridica, uitandu-se la ea, si ii spuse:
  "Imi pare bine ca am vorbit, Lexie. Sper sa ne mai intalnim"
  Se intreba daca aceasta va protesta, spunandu-i sa ramana. Ar fi vrut sa mai stea, insa era tarziu, si cu siguranta ca alte clipe petrecute in compania ei nu aveau sa-i faca bine.

ooc: scuze ca am scris atat de putin, dar trebuie sa plec X_X