Walk this way

[Dimitri Belikov]

Afara ninsoare nu incetase de cateva zile bune, sper bucuria celor mici. Zapada, zapada si iar zapada. Ii placuse la inceput dar acum devenise enervanta. Caldura din castel devenise atat de molesitoare inca se simtea somnoros tot timpul. Nu avea chef de nimic, se plictisea repede si nu vroia sa stea prea mult intr-un loc. Singurul cuvant care il descria cel mai bine era plictiseala

Se jucase aproape toata ziua cu acel set de chei si tot nu se saturase. Sunetul scos de lovirea a doua sau mai multe chei il tinusera treaz dar tot fara chef de ceva. Cativa viperini ii spuse sa citeasca, sa mearga pe afara sau sa faca orice altceva. Refuzase ideea in start. Nu ii placea sa citeasca prea mult sau sa iasa in frig atunci nu avea dispozitia necesara.

Intr-un tarziu, se ridicase alene de pe podeaua rece de piatra indreptandu-se catre un turn. Isi puse cheile in buzunar continuandu-si jocul. Abia isi dadu seama ca pasi lui se indreptau catre aceeasi directie cu ai unei soimite. Trecand pe langa ea ii spuse Buna! ciufulindu-si ca de obicei parul brunet.